Un nou cadru pentru piața de capital: ce aduce proiectul de lege privind supravegherea prudențială a societăților de investiții?

În contextul procesului de integrare europeană, și piața de capital din Republica Moldova este supusă unor modificări structurale ale cadrului de reglementare, în vederea alinierii la acquis-ul comunitar. Inițierea proiectului de Lege privind supravegherea prudențială a societăților de investiții marchează o schimbare de paradigmă: de la un regim minimal de conformare, la un cadru modern, bazat pe risc, aliniat standardelor Uniunii Europene.

Proiectul a fost elaborat de Comisia Națională a Pieței Financiare și este promovat de Ministerul Finanțelor, în contextul angajamentelor asumate de Republica Moldova în procesul de aderare la UE, inclusiv transpunerea Directivei (UE) 2019/2034 privind supravegherea prudențială a firmelor de investiții (IFD).

Cadrul actual, reglementat în principal de Legea nr. 171/2012 privind piața de capital, a fost construit pentru o piață mică, cu activitate redusă și riscuri limitate. În practică, regimul prudențial s-a concentrat aproape exclusiv pe cerințe minime de capital și reguli generale de organizare internă.

Datele oficiale indică o piață de capital de dimensiuni reduse, cu un număr limitat de societăți de investiții, dintre care majoritatea sunt instituții bancare. În acest context, cadrul actual de supraveghere, relativ simplificat, nu este conceput pentru a susține dezvoltarea unor activități mai diversificate sau a unor servicii de investiții mai complexe. În perspectiva integrării europene a Republicii Moldova, menținerea acestui model poate genera riscuri de neconformare cu standardele UE, distorsiuni concurențiale și un nivel insuficient de protecție a investitorilor.

Prevederile esențiale ale proiectului de lege:

Noul proiect introduce un regim prudențial diferențiat, adaptat activităților efectiv desfășurate de societățile de investiții, și mută accentul de pe conformarea formală pe gestionarea reală ariscurilor.

Majorarea diferențiată a capitalului inițial, în funcție de serviciile prestate:

a.minimum 75.000 EUR pentru societățile care prestează servicii de investiții fără a deține fonduri sau instrumente financiare ale clienților;

b.150.000 EUR pentru alte societăți de investiții nebancare;

c.până la 750.000 EUR pentru societățile implicate în tranzacționate în cont propriu, subscriere de instrumente financiare sau operarea sistemelor de tranzacționare.

Pentru a evita perturbări în piață, conformarea va avea loc etapizat, până la semnarea tratatului de aderare la UE.

Introducerea unui cadru prudențial complet, care obligă societățile să implementeze procese interne de evaluare a adecvării capitalului și a riscurilor (inclusiv riscuri operaționale, de custodie și de lichiditate), precum și cerințe sporite de raportare și transparență.

Extinderea competențelor autorității de supraveghere, care va putea evalua nu doar indicatorii financiari, ci și elemente calitative precum guvernanța corporativă, structura de conducere, politicile interne și mecanismele de control al riscurilor.

Mecanisme clare de supraveghere și sancționare, cu praguri minime pentru sancțiuni, publicarea măsurilor aplicate și reguli de individualizare, în linie cu principiile dreptului UE privind proporționalitatea și efectul disuasiv.

Reguli explicite privind politicile de remunerare, menite să alinieze stimulentele financiare cu profilul de risc al societății și să asigure respectarea principiului egalității de remunerare între femei și bărbați pentru muncă egală sau de valoare egală.

Supravegherea consolidată a grupurilor de firme de investiții, inclusiv a holdingurilor financiare și a structurilor mixte, cu cerințe clare privind reputația,competența și responsabilitatea membrilor organelor de conducere.

Pe termen scurt, proiectul obligă societățile de investiții nebancare să își reevalueze modelul de afaceri. Unele vor trebui să atragă capital suplimentar, altele să își restrângă activitatea sau să se specializeze. Pe termen mediu și lung însă, impactul ar putea fi unul structural pozitiv prin creșterea rezilienței financiare a intermediarilor, consolidarea protecției investitorilor și se creează premise reale pentru dezvoltarea pieței de capital.

Deși nu este limitatăla o transpunere tehnică a acquis-ului comunitar, legea trebuie evaluată în raport cu realitatea unei piețe de capital foarte restrânse, cu un număr redus de societăți de investiții. Noile cerințe prudențiale nu vor conduce automat la extinderea pieței, însă pot contribui la consolidarea acesteia, prin creșterea predictibilității, a disciplinei și a încrederii investitorilor.